Update 6 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Aproximativ 4.000 de sindicaliști din patru confederații au protestat în fața Palatului Cotroceni, solicitând ca majorarea salariului minim să fie implementată din prima zi a anului 2026. Protestatarii susțin că prețurile și taxele au crescut, iar condițiile de muncă se deteriorează, iar tensiunile dintre sindicate și guvern riscă să conducă la o grevă generală, conform declarațiilor făcute în timpul manifestației.
Salariații cer președintelui Nicușor Dan să intervină pentru a media conflictul dintre sindicate și guvern. Liderii confederațiilor sindicale spun că nemulțumirile nu se limitează doar la măsurile privind salariul minim, ci vizează și alte decizii economice luate recent sau programate pentru anul viitor. Aceștia avertizează că absența unui răspuns din partea autorităților ar putea escalada situația către o grevă generală, deși subliniază că aceasta nu este soluția preferată, ținând cont de contextul economic actual.
Protestul a reunit aproximativ 4.000 de membri ai sindicatelor, care au transmis un mesaj clar pentru instituțiile statului privind necesitatea unor măsuri imediate. Cererile lor reflectă o îngrijorare majoră față de creșterea continuă a costurilor și degradarea condițiilor de muncă, aspecte care afectează direct nivelul de trai al angajaților.
Din partea patronatelor, reacțiile sunt critice față de procesul decizional referitor la salarizarea minimă. Florin Jianu, președintele Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, susține că salariul minim trebuia menținut anul viitor la valoarea actuală și exprimă nemulțumirea față de modul în care s-a luat decizia de majorare: „Lipsa de respect” constă în faptul că această hotărâre a fost adoptată în coaliție, fără consultarea în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru dialog social.
El argumentează că actuala situație economică justifică menținerea salariului minim la nivelul existent, invocând realitățile din piața muncii și presiunile asupra mediului de afaceri. Discuțiile reflectă divergențele între angajați și patronate, care complică negocierile privind politicile sociale și economice pentru anul 2026.
Adrian Nica, președintele ANAF, a declarat oficial că instituția nu are în vedere fiscalizarea autoconsumului populației. El explică că autoconsumul reprezintă folosirea produselor și serviciilor realizate de gospodării pentru consum propriu și subliniază că această utilizare nu va fi impozitată.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) atrage atenția contribuabililor asupra unor discrepanțe identificate între natura achizițiilor și activitatea economică desfășurată, constatate prin analiza proiectelor de digitalizare. Aceste neconcordanțe vizează în special cheltuielile înregistrate pentru uzul personal al acționarilor sau asociaților, care sunt deduse nejustificat.
Luni, Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA a emis ordinul pentru demararea proiectării modernizării celui de-al doilea lot al căii ferate Giurgiu-București, anunță deputatul PNL de Giurgiu, Alexandru Andrei, pe pagina sa oficială. Acest lot cuprinde două tronsoane importante de cale ferată.
O firmă deținută de Electromontaj SA, controlată majoritar de familia Bîlteanu, în colaborare cu Kameran Financial, deținută de omul de afaceri Vladimir Cohn, dezvoltă un parc fotovoltaic cu o putere instalată de peste 50 MW pe un teren al fostei centrale termoelectrice din Giurgiu. Proiectul prevede instalarea a 53,6 MW capacitate totală și o stație de stocare a energiei de 214,4 MWh.